Ediţia 2006

CONFERINŢA ANUALĂ – Ediţia 2006

În perioada 8-10 septembrie 2006, la Mamaia – Complexul Iaki, s-au desfăşurat lucrările conferinţei anuale ANIAP.
Conferinţa anuală ANIAP, eveniment dedicat soluţiilor de e-administraţie, a provocat profesional şi în acest an prin tematica sa – e-GUVERNARE – ELEMENT DE REFORMĂ PENTRU ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ – atât furnizorii de soluţii cât şi administratorii sistemelor  informatice din administraţia publică.
Eveniment dedicat exclusiv soluţiilor TIC pentru administraţia publică, conferinţa anuală ANIAP a demonstrat că administraţia publică implementează conceptul de e-administraţie iar scopul major al tuturor realizărilor în acest domeniu o reprezintă cetăţeanul şi servirea acestuia într-o manieră modernă, eficientă şi transparentă.
Alături de 120 informaticieni din administraţia publică, mai mult de 70 de reprezentanţi ai furnizorilor de soluţii TIC au onorat împreună cu alţi invitaţi de seamă prin prezenţa lor acest eveniment:  din partea Asociaţiei Oraşelor din România – vicepreşedinte Ilie Botgros, din partea Asociaţiei Comunelor din România – preşedinte Emil Drăghici, prim-vicepreşedinte Mariana Gâju, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor – consilier Eugen Popa, director Viorel Cristea, din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei – director general adjunct Viorel Gaftea, din partea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei – consilier preşedinte Cristin Popa, director Ion Marin, din partea Asociaţiei Arhitecţilor Şefi de Municipii din România – preşedinte Andrei Luncan, vicepreşedinte Simona Muntean, din partea Asociaţiei Directorilor Economici din cadrul Consiliilor Judeţene din România – preşedinte Sirma Caraman, vicepreşedinte Jenica Ioan.
De asemenea au onorat evenimentul cu prezenţa lor trustul de presă IDG, trustul de presă AGORA, Revista FinWatch şi presa locală.
Alături de sponsorii oficiali ai conferinţei – companiile PMSolutions şi INTERGRAPH COMPUTER SERVICES au mai sponsorizat evenimentul – companiile ORACLE România, INTRAROM şi SIVECO România.
Centrul de comunicaţii al conferinţei a fost asigurat de compania CONFERENCE SYSTEMS, partener tradiţional ANIAP pentru sonorizare-videoproiecţie şi traducere simultană.
Alături de parteneri tradiţionali ai ANIAP-ului precum ASESOFT INTERNŢIONAL, CS VISION, INTERGRAPH COMPUTER SERVICES, INTRAROM, PMSOLUTIONS, SIVECO ROMÂNIA, SOBIS SOLUTIONS, UTI SYSTEMS conferinţa s-a bucurat de atragerea unor parteneri noi precum: ARA SOFTWARE, DIGITAL DATA SERVICE, EPICOR SOFTWARE, EXPERT SERVICE IT, LARSEN CONSULTING, NORTEL NETWORKS, ROMTELECOM şi S&T ROMÂNIA.
Deja tradiţionale, premiile anuale au constituit o recunoaştere a eforturilor tuturor celor care sprijină activitatea asociaţiei şi a celor care prin realizările lor demonstrează că e-administraţie se implementează.
De asemenea, bazat pe modelul concursului Comunităţii Europene – European Golden Crest, ANIAP a oferit premiile concursului Comunitatea Virtuală, concurs de web-site-uri ale autorităţilor locale din România.

Într-un singur loc ! În orice moment ! Imediat ! Pe loc ! Fără hârtii ! Fără costuri !
Sunt câteva din răspunsurile pe care orice cetăţean le-ar oferi la întrebarea:
Cum credeţi că ar trebui să fie serviciile administraţiei publice către dumneavoastră?
De cele mai multe ori, într-un conglomerat instituţional de competenţe, cetăţeanul se simte pierdut între numeroase drumuri şi documente pe care trebuie să le furnizeze pentru a-şi exercita dreptul de „client” al administraţiei publice.
Din punctul de vedere al conceptelor şi strategiilor soluţia este simplă şi cu toate acestea poate una din cele mai complexe metode de reformă ale administraţiei publice, deoarece e-guvernare nu schimbă numai metode de lucru, ci mai ales mentalităţi şi concepte.
Prin e-guvernare, în primul rând administraţia se organizează în jurul cetăţeanului şi nu acesta în jurul ei şi serveşte 24/24 ore, 7/7 zile .
Este o frază desprinsă din multitudinea de strategii ce caracterizează domeniul şi pe care o regăsim la nivelul proiectelor naţionale de e-guvernare uitând însă că în spatele „uşii unice de acces” către serviciile administraţiei publice trebuia să integrăm un întreg ansamblu de sisteme informatice şi de baze de date.
Aflată la a-V-a sa ediţie, Conferinţa Anuală ANIAP şi-a propus să marcheze momentul anului 2006 înaintea integrării în Uniunea Europeană ca un moment de bilanţ al implementării conceptului de e-guvernare şi al realităţii existente .
Cu ocazia acestei conferinţe ANIAP a lansat în mod oficial studiul cu privire la stadiul informatizării administraţiei publice locale, studiu realizat cu sprijinul UNCJR-Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România care a stat la baza dezbaterilor din cadrul evenimentului.

Concluziile conferinţei ANIAP:

  1. Toţi invitaţii şi-au exprimat satisfacţia asupra conţinutului evenimentului, a calităţii organizatorice a acestuia şi a faptului că ANIAP este o asociaţie profesională puternică ce promovează informatizarea administraţiei publice într-un mod dinamic şi profesional;
  2. În mod evident trendul anului 2007 va trebui să fie implementarea soluţiilor de e-government iar majoritatea studiilor de caz prezentate în cadrul conferinţei s-au axat pe modalităţi de implementare ale acestora pornind de la experienţa deja acumulată precum şi din perspectiva finanţărilor preconizate în diversele POS-uri/POR ;
  3. Având sfere diverse de cuprindere (respectiv atât proiecte la nivel judeţean cu abordare şi pentru toate primăriile din judeţ cât şi cu localizare strictă, la nivelul unei singure primării sau consiliu judeţean) soluţiile prezentate s-au axat pe sisteme de back-office şi automatizare a proceselor administraţiei publice, serviciile electronice – aria lor de front-office, cu mici excepţii, fiind încă la nivel de informare a cetăţeanului;
  4. În condiţiile existenţei legislaţiei aferente, suficientă pentru implementarea serviciilor  electronice de nivel tranzacţional, soluţiile prezentate ne-au demonstrat şi cu această ocazie stadiul de acumulări „cantitative” şi de „încă în construcţie” ale conceptului de e-government în cadrul administraţiei publice locale;
  5. Majoritatea soluţiilor prezentate au reliefat necesitatea interoperabilităţii sistemelor informatice şi a bazelor de date în vederea asigurării succesului în implementarea soluţiilor de e-government şi, nu în ultimul rând, asigurarea accesului la registrele naţionale (ex: registrul populaţiei, registrul agenţilor economici, etc) precum şi existenţa nomenclatoarelor naţionale (ex: nomenclatorul localităţilor, nomenclatorul de străzi, etc)
  6. Chiar dacă nu se regăsesc în lista celor 20 de servicii electronice monitorizate de Comisia Europeană, multe soluţii au prezentat în schimb alternative viabile de servire a cetăţeanului,fiind aliniate la condiţiile actuale din administraţia publică locală: soluţii de „call-center” şi interogare telefonică asupra unor domenii de interes public, consultare şi informare cetăţenească prin intermediul portalurilor  (forumuri, formulare preluare opinii etc) precum şi a infochioşcuri;

În urma dezbaterilor din cadrul mesei rotunde participanţii au identificat, printre altele :

  1. Lipsa de prioritate acordată informatizării administraţiei publice locale şi implicit a reformei administraţiei publice prin implementarea conceptului de e-government, motivând aceasta prin :
    1. Subfinanţarea domeniului rezultată din analiza fondurilor evidenţiate în diversele POS-uri şi POR
    2. Lipsa abordării integrate a soluţiilor domeniului prin alocarea măsurilor domeniului în diverse POS-uri şi POR
    3. Lipsa unei coordonări naţionale integrate prin instituirea a numeroase autorităţi de management cu atribuţii în domeniu pe fiecare POS şi POR
  2. Priorităţi diferite acordate domeniului comunicaţii în defavoarea tehnologiei informaţiei motivând aceasta prin proiectele multiple cu finanţare fie prin împrumuturi Banca Mondială, fie prin viitoare alocări de fonduri structurale cu alocări majoritare pentru conectare broadband şi telefonie sau sesiuni de informare şi promovare organizate de diverse instituţii publice numai în domeniului comunicaţiilor şi a tehnologiilor de vârf în cadrul acesteia
  3. Lipsa de susţinere reală a portalului e-guvernare.ro, respectiv SEN – Sistemul Electronic Naţional datorită inexistenţei :
    1. Sistemelor de back-office ale instituţiilor publice de prelucrare online a formularelor dedicate cetăţenilor şi agenţilor economici
    2. Standardelor de interoperabilitate între sistemele informatice ale autorităţilor locale şi ale administraţiei publice centrale
    3. Standardelor de gestionare şi comunicare inter-instituţională a datelor spaţiale
    4. Nomenclatoarelor naţionale
    5. Accesului la registrele naţionale
  4. Lipsa datelor spaţiale de bază şi de referinţă digitale şi cu acoperire naţională, în vederea asigurării:
    1. suportului topografic la scările necesare întocmirii planurilor pentru situaţiile de urgenţă
    2. întocmirii hărţilor tematice de tipul: risc, geologice, utilizarea terenurilor etc.
    3. întocmirii nomenclatoarelor de metadate şi a registrelor naţionale
  5. Lipsa cunoştinţelor masei mari de funcţionari publici, dar şi a factorilor de decizie cu privire la capacitatea de a realiza reforma administraţiei publice prin implementarea sistemelor informatice integrate motivând acest aspect prin :
    1. Abordarea informatizării administraţiei publice locale doar la nivelul achiziţiei de computere
    2. Fundamentarea deciziilor încă empiric, la nivelul informaţiilor majoritar provenite din sistemele informatice de gestiune financiară fără o analiza efectivă a cauzelor unui anume eveniment (ex: gestiunea teritoriului – drumuri, utilităţi publice etc fără sisteme informatice de tip GIS)
    3. Slaba informare asupra conceptului de guvernare electronică şi a serviciilor electronice prin percepţia eronată a furnizării serviciilor către cetăţean prin intermediul tehnicii de calcul şi furnizarea acestora online
  6. Insuficienta resursă umană de specialitate în domeniul TIC la nivelul autorităţilor locale precum şi percepţia eronată a rolului acesteia a condus de cele mai multe ori la întârzierea implementărilor soluţiilor de e-government sau chiar la abordări eronate ale acestora

 

În acest sens, participanţii au concluzionat că se impun măsuri pentru :

  1. Abordarea informatizării administraţiei publice locale ca măsură prioritară, într-o finanţare corespunzătoare de aproximativ 8 milioane euro/judeţ, reprezentând o alocare naţională de 336 milioane euro pentru realizarea infrastructurii hardware şi de comunicaţii; aplicaţii back-office non-GIS; aplicaţii back-office GIS; aplicaţii front-office (inclusiv servicii electronice);instruire de specialitate – administratori de sistem, utilizatori, beneficiari;
  2. Abordare judeţeană a proiectelor de e-government printr-o arhitectură centralizată a acestora, reţele VPN ale tuturor autorităţilor locale dintr-un judeţ, standardizare la nivel de structuri de date, algoritmi de calcul şi rapoarte;
  3. Înfiinţarea la nivelul consiliilor judeţene a unei unităţi de management şi  de coodonare judeţeană a implementării sistemelor de e-guvernare;
  4. Revizuirea elementelor prevăzute în măsurile cu privire la e-guvernare şi conţinute de diferitele POS-uri/POR  şi eventual concentrarea acestora sub o unică autoritate de management;
  5. Tratarea reală a conceptului de Infrastructură Naţională de Date Spaţiale prin :
    1. cooperarea între toate instituţiile publice în vederea realizării infrastructurii naţionale de date spaţiale şi crearea în acest scop a unui comitet interministerial în parteneriat cu autorităţile locale
    2. crearea consorţiilor GIS de utilizare / schimb în comun a datelor spaţiale şi crearea standardelor de gestiune şi comunicare a datelor spaţiale
    3. realizarea unui geoportal naţional pentru accesul la nomenclatoarele de metadate şi date spaţiale
    4. colectarea datelor spaţiale de către gestionarul lor de drept şi menţinerea lor la un nivel de accesibilitate şi actualizare adecvat
    5. creşterea vizibilităţii proiectelor derulate pentru reducerea redundanţei şi utilizării eficiente a fondurilor
  6. Introducerea obligatorie în curricula cursurilor de instruire pentru funcţionarii publici a conceptului de e-government şi a modalităţii în care acesta este element de reformă pentru administraţia publică
  7. Introducerea unor indicatori de calitate reali pentru măsurarea performanţei implementării sistemelor de e-guvernare, atât la nivelul proiectelor naţionale cât şi a celor locale
  8. Urgentarea serviciilor de tip G2G în relaţia dintre administraţia centrală şi cea locală şi introducerea obligativităţii comunicaţiei electronice instituţionale
  9. Urgentarea elaborării şi adoptării standardelor la nivelul administraţiei publice precum şi a procedurilor de integrare cu SEN

 

Nu în ultimul rând, participanţii au considerat că în problematica e-government şi a informatizării administraţiei publice locale este absolut necesară consultarea ANIAP nu numai la un nivel formal, ANIAP fiind purtătorul de cuvânt al tuturor celor care în acest moment implementează şi administrează sisteme de e-guvernare.

Comentariile sunt închise.